Prima luna (6 octombrie-6noiembrie)

...a fost cea mai incarcata si plina de evenimente si vizite frumoase. Dupa o saptamana acasa, mi-a cazut buricutul si am putut sa fac baita. Prima baita mi-a facut-o Lavi, am plans un pic pentru ca eram speriata de baita din spital dar apoi am vazut ca nu am de ce sa imi fie teama. Tot in prima mea luna de existenta, la cateva zile dupa ce am venit acasa am facut cunostinta si cu tanti Sofi, tanti doctor care m-a consultat si a zis ca sunt foarte sanatoasa. Tanti Neli, tanti asistenta, m-a cantarit si aveam 3.47 kg, fata de 2.97 kg cat am vut cand am iesit din spital.  Am avut multi musafiri: strabunica Lina, Andrada verisoara mea si parintii ei Alina si Florin, prietenii parintilor mei si multi altii :) In 16 octombrie am fost la ziua lu' unchiu' Gabi :) si am fost la el si la bunici acasa.
Toata lumea e uimita ce fetita cuminte sunt eu, dorm linistita noaptea, ziua ma joc cu mami iar seara mai plang din cand in cand dar nu mult, doar asa sa nu zica parintii ca nu au copil in casa. :) Cel mai mult imi place cand ma ia tati in brate, imediat ma linistesc :)

Prima zi acasa...

Dupa aproape o saptamana de stat la spital, am reusit in sfarsit sa evadam, eu impreuna cu mami...a venit tati cu masina si ne-a dus acasa. M-am smiorchait un pic cand m-a imbracat mami, dar dupaia pana am plecat am mai cucait un pic. Nu pot sa va spun multe lucruri despre drumul spre casa pentu ca...ati ghicit...dormeam :) In Caransebes am facut o scurta vizita la strabunica mea, mama mamei tatalui meu...nu-i nimic daca nu ati inteles, nici eu nu prea stiu cum e treaba cu neamurile astea...eu deocamdata o cunosc pe mami si mai nou si pe tati si cam atat. Dupaia am mers acasa, acolo am cunoscut-o pe bunica, mama lui tati si pe bunicul, tata lui tati. Nu a trecut mult timp si am zimtit ca parca mi s-a asezat ceva greu, greu pe gene si... am adormit din nou. Cand m-am trezit am facut cunostinta cu alte nemuri...Lavi, Sandu, David si Bianca...cel mai bine m-am inteles cu Bianca pentru ca dintre toti doar ea vorbeste limba mea, ceilalti nu stiu ce tot spun acolo dar eu nu inteleg nimic. Nici cu ei nu am prea stat mult la taclale ca m-a luat toropeala din nou si m-am trezit abia dupa ce au plecat ei, de data asta, cum deja v-ati obisnuit, am facut cunostinta cu bunicii din partea mamei. Nu stiu ce e cu mine dar de cand sunt in lumea asta noua numai sa dorm imi vine...o fii de la vreme??? :P Mai bine o las pe mami sa va spuna cate ceva despre cum m-am comportat eu in prima zi acasa.

MAMI:
Ce bine era sa fiu din nou acasa...sa nu mai fiu nevoita sa vorbesc cu cei dragi despartita de un zid. Maia asa cum a facut-o si pana acum la spital, a fost foarte cuminte, a papat si a dormit. Din cand in cand in somn ne mai rasplatea cu un zambet angelic :)
Prima noapte acasa a fost si ea una linistita, s-a trezit la ora 3 si la ora 6 a papat si si-a continuat somnul. Pentru mine insa a fost mai greu, inca nu imi revenisem complet dar asta nu mai conteaza. Tot ce e important e ca este ea sanatoasa si cuminte si pe deasupra si foarte frumoasa :D
Noi i-am pregatit ei o camera frumoasa dar era prea micuta sa o lasam singurica, iar patul de acolo era prea greu si mare sa il aducem in dormitor, asa ca am improvizat un patut din salteluta de infasat care are marginile ridicate. Am pus un cearsaf si o paturica sa fie un culcus placut pentru ea si astfel a avut mini-patutul ei chiar la noi in pat.